Realizări frumoase cu granturi mici: Proiectele GEF SGP şi ADA din raionul Ştefan-Vodă


20376043_1561381623926806_7327969356487691779_n.jpg

În acest sfârşit de săptămână am reuşit să realizez foarte multe: am făcut o escapadă în raionul Ştefan-Vodă, unde am vizitat mai multe locuri pitoreşti; am cunoscut câţiva primari temerari, care cu ajutorul fondurilor europene şi prin implicarea localnicilor au reuşit să implementeze diverse proiecte de îmbunătăţire a calităţii mediului şi infrastructurii locale; am făcut cunoştinţă cu persoane care luptă pentru protejarea ecosistemului din preajma albiei Nistrului de Jos; am vizitat gospodăriile meşterilor populari şi am aflat despre iniţiativele de dezvoltare şi promovare a ecoturismului şi agroturismului în Republica Moldova; am avut parte de câteva popasuri pe malul Nistrului, unde am gustat din bunătăţile tradiţionale moldoveneşti; am aflat foarte multe chestii noi şi interesante, despre care n-am ştiut anterior…

Toate acestea le-am realizat în cadrul Turului de Presă organizat de către Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic din Republica Moldova (AJMTEM), în parteneriat cu Societatea Ecologică „BIOTICA”, Asociaţia de Dezvoltare a Turismului din Moldova (ADTM) şi Mişcarea Ecologistă Ştefan-Vodă (MEŞV), desfăşurat în perioada 30-31 iulie 2017, pe următorul traseu: Chişinău – Talmaza –Cioburciu – Ştefan-Vodă – Popeasca.

Scopul principal al evenimentului a constat în informarea jurnaliştilor privind rezultatele implementării proiectelor finanţate din fondurile SGP – Programului de Granturi Mici GEF şi ADA – Austrian Development Cooperation, precum şi asupra beneficiilor de mediu şi sociale întru îmbunătăţirea calităţii mediului şi a vieţii în comunităţile rurale.

Aşadar, primul popas pe care l-am făcut a fost în satul Talmaza. În incinta Primăriei localităţii Talmaza a fost realizată deschiderea turului de presă prin discursul ţinut de doamna Lilia Curchi, director executiv la AJMTEM, care ne-a informat despre scopul turului de presă, ne-a prezentat programul vizitelor, participanţii şi cei care au oferit sprijin la realizarea turului.

Am avut parte şi de o cuvântare de salut din partea primarului satului Talmaza, domnul Eugeniu Prutean, precum şi de discuţii cu alţi reprezentanţi ai APL şi societăţii civile, cum ar fi: domnul Sergiu Luchian, viceprimar al satului Talmaza, domnul Pavel Surdu, director al Casei de Cultură Talmaza şi domnul Nicolae Grosu, conducătorul Asociaţiei Obşteşti „Renaşterea” din satul Talmaza. Astfel, am aflat că satul Talmaza – cea mai mare localitate din raionul Ştefan-Vodă, cu o populaţie de circa 7000 de locuitori, cu 11000 ha de pământ (dintre care 6000 ha sunt teren arabil) – până nu demult s-a confruntat cu problema asigurării cu apă potabilă, problemă care a fost soluţionată cu ajutorul proiectelor finanţate de ADA. Într-aşa mod a fost instalat un nou sistem de aprovizionare cu apă potabilă (rezervor de apă, conducte, inclusiv apometre). Acum populaţia băştinaşă nu-şi mai face griji referitor la calitatea apei pe care o consumă. De asemenea, prin intermediul altui proiect, finanţat din fondurile GEF, a fost soluţionată problema iluminatului stradal, prin instalarea sistemelor de iluminat LED, cu panouri solare fotovoltaice, pentru asigurarea permanentă şi autonomă a iluminării, în orele nocturne, în cele mai vulnerabile sectoare din localitate.

Ulterior, domnul Viorel Miron, şeful ADTM, ne-a făcut o incursiune în tot ceea ce înseamnă turismul în raionul Ştefan-Vodă. De la dumnealui am aflat despre: „Drumul vechi moldovenesc”, „Comoara de la Olăneşti”, „Cetatea lui Iurghici”, „Pârcălăbia de la Cioburciu”, „Grădina Turcească”, „Grădinile Nighicei”, „Movila Zmeului”, „Râpa lui Albu”, „Valea Bostanului”, „Monumentul Tractorului” şi multe altele.

Mai apoi, am făcut o tură prin sat şi chiar am vizitat locurile unde au fost instalaţi stâlpii cu becuri LED pe baterii solare, noul rezervor de apă şi câteva fântâni moderne unde au fost instalate apometrele.

20479601_1566663100065325_5316306961122165013_n.jpg

20597056_1440841632665467_2938844287592343487_n.jpg

20479548_1440841685998795_3254089496594915412_n.jpg

20479743_1440841709332126_7351764881662931254_n.jpg

img_2744.jpg

După un prânz delicios pe malul „Nistrului Chior”, am continuat călătoria noastră, de această dată poposind în satul Cioburciu, un sat cu peste 2700 de locuitori. Aici am discutat cu primarul localităţii, domnul Dmitrii Wissotzky, care ne-a arătat sistemul anti-viitură, ce a fost renovat prin intermediul proiectelor finanţate de ADA şi, în prezent, salvează peste 80 de gospodării de inundaţiile cauzate de ploile abundente, evitând cheltuieli financiare enorme şi efecte ecologice negative. Încă un proiect benefic ce a fost realizat în satul Cioburciu este crearea „Parcului Copiilor” – un adevărat sistem ecologic seminatural, cu o suprafaţă de circa 30 de ari, unde au fost plantate diverse specii de arbori rezistenţi la secetă, a fost amenajat un teren de joacă pentru copii şi au fost instalate bănci, măsuţe şi foişoare, precum şi stâlpi cu becuri LED pe baterii solare, identice celor din s. Talmaza. Zone verzi similare au fost create şi în alte localităţi din raionul Ştefan-Vodă.

20525412_1566663093398659_8013124033910427292_n.jpg

20431522_1566663236731978_5191268539063961436_n.jpg

img_2892.jpg

20604601_1440843709331926_3911639637008762140_n.jpg

De menţionat că, satul Cioburciu se mândreşte cu faptul că majoritatea băştinaşilor practică cel puţin o îndeletnicire. Am reuşit să vizităm şi gospodăria unuia dintre meşterii populari din localitate – Pavel Ţăranu, care, încă din tinereţe, se ocupă cu confecţionarea butoaielor, acoperirea caselor cu stuf, împletirea loziei, lemnăritul, lucrări cu tablă metalică etc. Tot aici, în gospodăria domnului Pavel Ţăranu, ia naştere viitoarea pensiune eco-turistică „Meşter Faur” – un complex de bungalo-uri construite din lemn şi acoperite cu stuf, amplasate pe malul Nistrului pe platforme metalice, la o înălţime de 6 metri de asupra apei. În interior acestea sunt înfrumuseţate cu elemente decorative naţionale şi cu diferite obiecte vechi, iar în jur este o privelişte nemaipomenită, pe de o parte – minunatele peisaje naturale de pe malul Nistrului, iar pe de altă parte – o micuţă grădină frumos amenajată… Este locul ideal pentru o odihnă activă.

20476567_1440843979331899_2234101745134685627_n.jpg

DSC_9016

DSC01349

DSC00875

DSC_9239

Prima zi de tur s-a încheiat la „Conacul de la margine” (aşa fiind „botezat” de participanţii la tur), unde gazdă ne-a fost „boierul” Gabriel Mărgineanu, preşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) şi expert al Societăţii Ecologice „BIOTICA”.

IMG_20170826_115912

IMG_20170826_120142

IMG_20170826_120223

IMG_20170827_095841

IMG_20170827_100600

Apropo, am avut ocazia să dorm pe un pat din paie (pentru prima dată în viaţă!).

IMG_20170827_101007.jpg

A doua zi, după micul dejun, am pornit din nou la drum spre oraşul Ştefan-Vodă, în vizită la Muzeul Verde „Ştefan Tudoreanu”, fondat în anul 1996 la iniţiativa entuziaştilor MEŞV. Intrarea în muzeu este gratuită, astfel încât oricine poate veni să vadă colecţia de 160 de animale împăiate de către regretatul taxidermist Ştefan Tudoreanu. Exponatele muzeului sunt prezentate în cîteva secţii: „Paleontologie”, „Păsări de baltă”, „Animale de silvostepă”, „Păsări răpitoare”, „Animale şi păsări domestice”, „Specii vulnerabile şi periclitate de plante”. Muzeul dispune şi de o bibliotecă, dotată cu peste 400 de cărţi şi reviste. În incinta bibliotecii se desfăşoară seminare pe diverse subiecte ecologice. În incinta muzeului am discutat cu directorul instituţiei, doamna Tatiana Marin, cu doamna Larisa Voloh, primarul satului Palanca, care ne-au relatat despre un alt proiect, unul destul de impresionant, realizat de Mişcarea Ecologistă Ştefan-Vodă, cu suportul GEF, ce prevede crearea unei reţele de informare a cetăţenilor prin intermediul difuzoarelor amplasate în locuri publice, achiziţionarea şi instalarea unui turn de apă, montarea a peste 160 de stâlpi de iluminat cu becuri LED, amenajarea a trei zone de protecţie a fântânilor, precum şi amplasarea mai multor tomberoane şi coşuri de gunoi.

img_3011.jpg

20526080_1440844075998556_5978542863331423904_n.jpg

20479672_1440843995998564_4986047549290234686_n.jpg

20604395_1440842809332016_1110860661633675100_n.jpg

20431574_1860697863957178_6175793279668782852_n.jpg

După ce am făcut o fotografie de grup în faţa Muzeului Verde, ne-am continuat calea spre ultima destinaţie, dar nu înainte de a face un mic popas la Restaurantul „Mărţişor din oraşul Ştefan-Vodă, unde am luat prânzul. Vorba ceea: „Война войной, а обед по расписанию!”.

În cele din urmă am ajuns şi în satul Popeasca, unde am fost întâmpinaţi de primarul localităţii, domnul Ion Osipov. Dumnealui s-a lăudat cu cele realizate prin intermediul proiectelor implementate în localitate de Societatea Ecologică „BIOTICA”, cu suportul financiar al GEF şi ADA, menţionând că băştinaşii deja „culeg roadele” acestor proiecte. Iniţial dumnealui ne-a făcut o excursie la noile turnuri de apă (cele vechi fiind schimbate deoarece aveau o uzură prea mare), care asigură alimentarea cu apă potabilă a întregii localităţi. De asemenea, dumnealui a menţionat că în localitate sunt circa 170 de fântâni, dar apa din acestea este ultizată mai mult pentru adăpatul animalelor domestice şi pentru lucrările menajere/agricole.

20525987_1440844099331887_898114972249533147_n.jpg

20525923_1440843069331990_6602781603405645829_n.jpg

20479583_1440843209331976_7295963549801384219_n.jpg

img_3112.jpg

20480012_1440844145998549_312751871181359145_n.jpg

Totodată, am aflat că Primăria Popeasca va beneficia de un tocător de model PIRBA, utilaj de transmisie de la tractor la tocător, ferestrău pe benzină şi 3000 de Saci. Toate aceste bunuri materiale urmează a fi utilizate pentru formarea biomasei din masa lemnoasă proprie, care va fi folosită pentru aprovizionarea cazangeriilor instituţiilor de învăţământ din localitate, fiind cea mai bună soluţie din toate punctele de vedere. De asemenea, ţin să subliniez că, acesta este un exemplu elocvent de mărire a independenţei energetice pentru mai multe localităţi din Republica Moldova care are nu doar impact financiar, dar şi de mediu. Deci, se poate! Atunci, de ce autorităţile de la Chişinău dormitează, iar terenurile, unde au fost depozitate crengile de copaci căzute după intemperiile din aprilie, iau foc nitam-nisam?

Ultimul obiectiv vizitat a fost pepiniera aflată la marginea satului Popeasca, în apropierea unui lac. Aici am auzit povestea unui fost pădurar, care toată viaţa sa s-a dedicat silviculturii. Domnul Ion Slisarenco îşi trage originile dintr-o dinastie de pădurări, căci tatăl şi bunelul său au fost şi ei pădurari. După ce ne-a condus cu grijă printre speciile de arbori şi arbuşti pe care i-a plantat şi îngrijit personal, la finele discursului său, dumnealui a menţionat că tradiţia de a planta copaci în satul Popeasca a apărut încă în anul 1950, iar cea mai mare dorinţă pe care o are acum este de a renaşte pădurile din Republica Moldova. Cu regret, lumea nu prea este interesată în achiziţionarea arborilor şi arbuştilor din pepiniera de la Popeasca, deşi preţurile stabilite sunt destul de atractive. Acest fapt este îngrijorător şi ar trebui să ne întristeze pe noi toţi, căci fiecare copac sădit asigură un viitor sănătos pentru copiii şi nepoţii noştri, dar mulţi nu înţeleg aceasta…

20604392_1566663563398612_5422558706320175091_n.jpg

20525298_1440844325998531_8078373224362187090_n.jpg

img_3173.jpg

20620905_1566674856730816_7919100590683229273_n.jpg

Gustând apa din fântâna de lângă pepinieră, ne-am luat „Rămas bun!” de la frumoasele peisaje naturale şi am pornit spre Chişinău. În drum spre capitală am făcut o mică totalizare, am discutat despre proiectele realizate şi cele ce încă derulează în localităile vizitate, despre ceea ce am văzut şi am aflat nou, întreaga discuţii fiind moderată de Lilia Curchi, Viorel Miron şi Gabriel Mărgineanu.

Multe s-au făcut şi multe mai urmează a fi făcute, dar îmi pare rău că o problemă încă mai rămâne nesoluţionată. Este vorba despre iniţiativa de creare a Parcului Naţional „Nistrul de Jos”, care ar urma să cuprindă localităţile Talmaza, Cioburciu, Răscăieţi, Olăneşti, Crocmaz, Purcari, Tudora şi Palanca din raionul Ştefan-Vodă, localităţile Cremenciug, Copanca, Leuntea şi Togai din raionul Căuşeni, oraşele Slobozia şi Tighina din stânga Nistrului, dar şi regiuni din Ucraina unde deja a fost creat un parc naţional pe bătrânul fluviu. Cu părere de rău, acest proiect se prăfuieşte undeva prin sertarele birocraţilor de la Chişinău, fiind blocat din motive necunoscute şi până astăzi, deşi, ani la rând, s-au adresat mau multe demersuri în adresa Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova. Însă, strigătul de durere de pe malul Nistrului de Jos nu este auzit de demnitari. Între timp „Nistrul Chior” seacă

Totuşi, sperăm că lucrurile se vor schimba spre bine şi am o presimţire că aşa va fi, dar pentru aceasta este nevoie de iniţiativă, consolidare a eforturilor şi susţinere din partea tuturor oamenilor de bună credinţă şi într-un final le vom reuşi pe toate.

P.S. Dacă v-a plăcut articolul, atunci nu ezitaţi să-l distribuiţi în reţeau Dumneavoastră de socializare.

P.P.S. Urmăriţi emisiunea „Natura în Obiectiv care va fi difuzată pe data de 6 august 2017 la postul naţional de televiziune „Moldova 1

Surse foto: AJMTEM, Gabriel Mărgineanu, Anatol Poiată, Dinu Rusu, Lucia Tăut, Mihaela Josan şi proiectul „Hai la ţară!”

Disclaimer: Acesta nu este un articol sponsorizat, însă sunt dispus să negociez referitor la careva colaborări sau parteneriate. Pentru detalii lăsaţi un mesaj pe pagina de FB a blogului.

Copyright © 2016-2017. Sanchoss. Toate drepturile rezervate.

Anunțuri

Un gând despre “Realizări frumoase cu granturi mici: Proiectele GEF SGP şi ADA din raionul Ştefan-Vodă

  1. Pingback: Tur de presă: proiecte de mediu pentru binele comunității - Ecopresa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s