Cea mai scurtă zi, cea mai lungă noapte


solstitiul_de_iarna1_54000700.jpg
Sursa foto: romaniatv.net

În anul acesta, ca și în toți ceilalți ani, chiar dacă iarna meteorologică începe cu 1 decembrie, momentul sosirii iernii astronomice este marcat de un eveniment precis, cel al solstițiului de iarnă, care va avea loc la data de 21 decembrie 2016, începînd cu ora 13:11 (ora locală), aceasta fiind cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului.

Să ne amintim puțin de orele de Geografie de la școală:

După cum este cunoscut, axa polilor Pămîntului își păstrează direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de Ecuator, el efectuînd mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „Tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținînd cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute. Evident, în emisfera sudică a Pămîntului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcînd începutul verii astronomice.

Ufff!!!… Mi s-a înfierbîntat puțin creierul…

Așadar, acest fenoment este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, care reprezintă consecința mișcării reale a Pămîntului în jurul Soarelui.

Începînd de la această dată, pînă la 21 iunie, durata zilelor se va majora continuu, iar cea a nopților se va dimuna în mod corespunzător.

Următoarele solstiţii de iarnă vor avea loc:

  • în anul 2017 – la data de 21 decembrie, ora 18:28;
  • în anul 2018 – la data de 22 decembrie, ora 00:23;
  • în anul 2019 – la data de 22 decembrie, ora 06:19;
  • în anul 2020 – la data de 21 decembrie, ora 12:02.

Tabelul cu datele tuturor solstițiilor de iarnă începînd cu anul 1990 pînă în anul 2100 îl puteți găsi aici.

Printre altele, de acest fenomen sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri.

De menționat că, dacii străvechi aveau cunoştinţe din domeniul astronomiei şi puteau calcula cu precizie data solstiţiului de iarnă, eveniment foarte important în religia lor. Pentru ei, solstiţiul de iarnă reprezenta o luptă între lumină şi întuneric, iar dacii participau la luptă de partea luminii.

Totodată, cu ocazia solstiţiului de iarnă, dacii sacrificau porcul, eveniment urmat de o mare sărbătoare. Celebrată iniţial pe 6 ianuarie, sărbătoarea naşterii lui Isus Hristos a fost mutată de Biserică pe 25 decembrie tocmai pentru a combate sărbătorile păgîne închinate soarelui care aveau loc în acea perioadă.

Totuși, în trecut, oamenii credeau că noaptea solstiţiului de iarnă este una magică. Cu această ocazie, înaintaşii noştri se urcau pe munte cu torţe aprinse, pentru a întîmpina răsăritul soarelui, rosteau rugăciuni, după care încingeau adevărate petreceri în jurul focului.

În trecutul îndepărtat, cu ocazia solstiţiului de iarnă se sacrificau animale, sau chiar oameni. Ulterior, această practică a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui brad sau stejar, care era tăiat şi incinerat.

Astfel, pentru păgîni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsita în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblînzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele doua Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximație din anul 2050 î.e.n. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încît lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un anumit fel.

Huffington Post a alcătuit o galerie foto cu celebrarea solstiţiului în diferite culturi, de-a lungul anilor. O puteți vizualiza aici.

Se spune că ziua de 21 decembrie are o încărcătură vibrațională uriașă. În seara acestei zile au loc bătălii importante în lumea nevăzută, căci Răul și Binele se confruntă.

Așadar, pentru a marca această zi, este bine să ne amintim de jertfele depuse de strămoșii noștri. Este bine să îi ajutăm pe cei nevoiași și să ne purificăm cu ajutorul focului sacru (aprinzînd o lumînare).

Surse info: realitatea.net și adevarul.ro

Copyright © 2016. Sanchoss. Toate drepturile rezervate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s