10 metode originale de luptă contra corupției


china1-610x300.jpg
Sursa foto: descrieri.ro

În contextul ultimelor rețineri a mai multor funcționari de stat, dar și altor persoane, printre care: aleși locali, polițiști, vameși, avocați, cadre didactice, cu toții bănuiți că ar fi implicați în cazuri de corupției, stau și mă gîndesc: „Poate nu facem ceea ce trebuie?”. Cert este că pentru majoritatea populației din Republica Moldova, toate programele de stat, declarațiile autorităților, pachetele de legi și alte măsuri îndreptate spre combaterea corupției, sunt apreciate ca fiind doar o imitare a acestei activități.

Astfel, am decis să analizez practica mondială în domeniul combaterii corupției și să vă relatez cîteva metode mai deosebite, dar care mi-au captivat atenția. Sper să vă placă și vouă.

  1. În India, o țară unde corupția este practic o „normă” și orice problemă se soluționează cu implicarea funcționarilor de stat, de către „Coloana a V-a”, o asociație obștească dedicată luptei contra corupției, în anul 2010 a editat o bancnotă cu care urmau să fie răsplătiți funcționarii corupți. Bancnota era identică cu cea adevărată, uncia diferență fiind faptul că inscripția „Falsificarea banilor se pedepsește conform legii” a fost substituită cu textul „Corupția se pedepsește conform legii”. Bancnota are nominalul „0” (zero). În comunicatele sale, A.O. „Coloana a V-a” relatează că societatea a asimilat această idee cu mult entuziasm și tirajul bancnotelor s-a utilizat într-o perioadă foarte scurtă.
  2. O metodă neordinară este utilizată și în or. Praga (Cehia). O agenție turistică autohtonă propune oaspeților orașului să participe la o excursie denumită „Turul corupției” – aceasta durează 3 ore, pe parcursul acestui timp fiind demonstrate vilele și terenurile din proprietatea demnitarilor de stat și altor reprezentanți ai puterii, care au tangențe cu cazurile de corupție politică. Aceste excursii se bucură nu doar de popularitate în rîndul turiștilor, dar sunt și susținute de către autoritățile cehe, care apreciază corupția ca fiind „un rău social”.
  3. Dacă în Republica Moldova, precum și în alte state, există o astfel de noțiune ca „prezumția nevinovăției”, atunci în Hong Kong în comunitatea funcționarilor publici este utilizată sintagma „prezumția de coruptibilitate”. În prezent, existența în Hong Kong a unui demnitar care ia mită este un non-sens. Totuși, cu cca 30 de ani în urmă corupția era o activitate firească și aproximativ 90% din funcționari erau corupți. În anul 1974 a fost creată o organizației de stat intitulată „Comisia independentă anticorupție”, angajații căreia aveau salarii foarte mari, în componența căreia intrau ofițeri aflați în subordonare directă guvernatorului și cu o monitorizare din partea unui grup comunitar compus doar din intelectuali și oameni de afaceri. Astfel, demnitarii asupra cărora planau suspiciuni erau nevoiți de sine stătător să demonstreze că și-au agonisit averea în mod cinstit. Dacă aceștia nu reușeau să o facă, atunci erau arestați, iar proprietatea le era confiscată. De asemenea, un rol important l-au jucat cetățenii simpli, prin faptul că informau autoritățile despre cazurile de corupție, precum și reprezentanții mass-media, care reflectau activ toate cazurile cu rezonanță. În consecință, au fost atinse rezultate cu adevărat uluitoare – în decurs de 30 de ani nivelul corupției s-a micșorat considerabil de la 90% la 3%.
  4. În China, unde legislația anticorupție este considerată drept cea mai aspră di lume, absolut pe toți funcționarii implicați în cazuri de corupție sau suspectați în comiterea fraudelor, îi așteaptă sancțiuni foarte dure, inclusiv pînă la pedeapsa cu moarte. De asemenea, este practicată tăierea mîinilor la persoanele care iau mită. Din anul 2003 pînă în prezent au fost executați în public, prin împușcare, cca 10000 de funcționari corupți, a căror vină a fost demonstrată pe deplin, iar încă 120000 de funcționari au fost pedepsiți cu închisoare pe termen de 10-20 de ani. Totuși, nivelul corupției în China, încă se menține la un nivel înalt, aceasta exprimîndu-se prin dare/luare de mită, trafic de influență, depășirea atribuțiilor funcționale, irosirea banilor publici și chiar mită sub formă de servicii sexuale.
  5. De rînd cu măsurile crunte de luptă contra corupției, în China sunt utilizate și metode umoristice. Astfel, Comitetul Central al Partidului Comunist din China a propus locuitorilor unei din cele mai sărace provincii chineze, Tsyuyan, să deseneze, pe pereții clădirilor, caricaturi care se reprezinte funcționarii ce au fost implicați în cazuri de luare de mită. Ulterior, aceste caricaturi au fost postate pe pagina web a comitetului. Conform datelor statistice deținute de către partid, această măsură, corelată cu alte activități, au contribuit la diminuarea nivelului de corupție în rîndul funcționarilor cu cca 221%.
  6. Printre altele, o metodă similară a fost folosită în Europa, cu multe secole în urmă. Așadar, în or. Bruges (Belgia), în anul 1498, la ordinul autorităților locale, a fost pictat un tablou în care era reprezentată pedeapsa ce îi așteaptă pe funcționarii neconștiincioși. Tabloul a fost expus în sediul primăriei, în sala unde se desfășurau ședințele de judecată și erau convocate adunările magistraților, pentru a aminti mereu judecătorilor despre misiunea acestora. Respectiv, în tabloul său „Judecata lui Cambise”, vestitul pictor olandez David Gerard a transpus pe pînză momentul în care este executat judecător persan Sisamnes, care în schimbul unei sume de bani a emis o sentință nedreaptă. Atunci cînd împăratul Cambise a aflat despre cele întîmplate, acesta a poruncit ca de pe judecător să-i fie jupuită pielea și să se confecționeze din ea o husă pentru scaunul pe care ședea judecătorul. În funcția de judecător a fost numit fiul lui Sisamnes, care a fost nevoit să emită sentințe, fiind așezat în scaunul acoperit cu pielea tatălui său.
  7. În Pakistan, care se află pe locul 127 din lume după nivelul corupției, se desfășoară anual un concurs de desene pentru copii. Lucrărilor copiilor despre „nenii cei răi” sunt publicate în broșuri specializate și chiar pe panouri publicitare.
  8. În Federația Rusă, în unele regiuni ale țării, există o metodă nostimă de combatere a corupției din cadrul Poliției Rutiere. Plăcuțele de înmatriculare cu numere de „barosan” (la care toate litere și cifrele se repetă) sunt amplasate pe transportul municipal comun, pe autospecialele serviciului medical de urgență, pe cele ale pompierilor și chiar pe cele ale serviciului de salubrizare. Se presupune că această măsură ar trebui să diminueze prestigiul acestor numere „atractive” și, respectiv, să micșoreze nivelul de corupție în această ramură.
  9. Tot în Federația Rusă, mișcarea de tineret „Ai Noștri”, în anul 2011, a înaintat o inițiativă care a trezit multe discuții și presupunea editarea unui calendar cu o denumire destul de provocatoare „Sexul contra Corupției”.
  10. De asemenea, prezintă interes practica utilizată în fosta URSS, unde corupția era pusă pe același cîntar cu trădarea de Patrie și era apreciată ca fiind un risc pentru securitatea economică a statului. Pentru o astfel de infracțiune era prevăzută pedeapsa cu moartea, cu confiscarea averii, iar în unele cazuri – 10 de privațiune de libertate, cu confiscarea averii.

Corupția în sectorul public este una dintre problemele majore din perioada contemporană, soluționarea cu succes a acesteia fiind într-o strînsă legătură cu modul în care se dezvoltă și evoluează statul și societatea în ansamblu.

Din păcate, în prezent, în țara noastră, corupția a pătruns în toate ramurile guvernării.

P.S. Cine mai cunoaşte careva metode inedite de luptă contra corupţiei, aştept cît mai multe idei în comentarii. Poate implementăm vreuna şi la noi în ţară? Ce părere aveţi?

Copyright © 2016. Sanchoss. Toate drepturile rezervate.

Reclame

2 gânduri despre “10 metode originale de luptă contra corupției

    1. Apropo, deja şi la noi în Republica Moldova se vor organiza astfel de tururi. Primul trebuia să se desfăşoare pe data de 17 septembrie 2016, iar în calitate de ghid al primei ediții a „Turului Corupției” era planificat să fie Mihai Goțiu, jurnalist, scriitor și activist român, coordonatorul platformei anti-corupție și de implicare civică „România Curată”, organizator și promotor al mai multor tuturi similare la Roșia Montană, Cluj, București, Iași, Timișoara, Craiova, Constanța.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s